Într-o zi mi-au dăruit o portocală.  

luni, 2 februarie 2009

>>>

atât de fericit.

acel gest. acea privire. acel ultim gâjâit al minciunii.

nu te cred.

crede-mă.

atât de fericit.

de vibraţii şi umbre. de lumini care ard şi lumini care sting.

nu te cred.

crede-ma.

atât. atât. atât.

pentru că gândul a urlat şi s-a întins peste mâini si feţe frumoase.

pentru că fiecare pas a zvâcnit sub apăsare şi s-a eliberat.

pentru că ei, pentru că ele

pentru că fiecare atingere

şi fiecare lovitură.

fiecare, da, iartă-mă, fiecare sărut care nu s-a întâmplat.

nu. nu te cred.

foarte bine. nu mă crede. ştii de când nu-mi mai pasă?

haha.

<<<

AddThis Social Bookmark Button